Instinctul moral si excelenta organizationala din perspectiva americana – prima parte

Intr-o scrisoare din 1787 adresata lui Peter Carr, Thomas Jefferson a facut o observatie profunda legata de natura umana, care abia acum este confirmata de neuro-stiinta si de studiile de genetica comportamentala. Jefferson scria ca omul este un animal social „inzestrat cu constiinta binelui si a raului”. Daca cineva ar „prezenta un caz de morala unui plugar si unui profesor… cel dintai [ar] decide corect, si in multe cazuri mai bine decat cel din urma, deoarece nu a fost dus in ratacire de reguli artificiale”. Astazi, neuro-biologii si psihologii confirma stiintific observatia lui Jefferson, demonstrand ca fiintele umane sunt „setate” sa aiba opinii morale initiale, fara sa stie de ce le au, si ca-si folosesc apoi ratiunea pentru a-ti sustine opiniile. Fondul unor asemenea opinii pare a fi o nevoie omeneasca emotionala de a ne purta cu altii asa cum dorim sa se poarte si ei cu noi. Se pare ca David Hume a avut dreptate: ratiunea este sclava emotiilor umane. Oare este posibil ca aceasta predispozitie a omului de a se purta moral in cea mai mare parte a situatiilor sa explice de ce 95% dintre tranzactiile comerciale si alte forme de acorduri si intelegeri negociabile sunt duse la indeplinire in mod cinstit, corect si onest?

Daca analizam ansamblul in continua dezvoltare al studiilor referitoare la comportamentul organizational, se pare ca conceptul de natura umana nu este prea departe. In ultima parte a secolului al XIX-lea si prima parte a secolului al XX‑lea, pe masura ce epoca industriala a ajuns la apogeu si structurile organizationale au devenit mai complexe, unii lideri ai acestor organizatii complicate si adesea impenetrabile au inceput sa se gandeasca cum sa se comporte cu muncitorii care lucrau in organizatiile lor. Frederick Winslow Taylor, autorul lucrarii Principles of Scientific Management [Principiile managementului stiintific] (1911), considera, pe baza experientei practice si a observatiilor, ca muncitorilor nu le place din fire munca si ca trebuie sa li se spuna ce sa faca de catre managerii care stabilisera in mod stiintific cea mai eficienta cale de a face acest lucru. Chester I. Barnard, in lucrarea sa de marca The Function of the Executive [Rolul directorului] (1939), a afirmat ca organizatiile nu sunt decat niste sisteme de comunicare si colaborare umana in slujba unei misiuni si a unor obiective declarate. El credea ca eficienta organizationala poate fi atinsa daca organizatia indeplineste aspiratiile muncitorilor in vreme ce ei concretizeaza misiunea si obiectivele organizatiei. Cu alte cuvinte, conceptiile referitoare la natura umana la locul de munca se schimbasera intr-un interval de 30 de ani.

Pe masura ce epoca industriala se apropia de sfarsit si secolul al XX-lea inainta, si odata cu inceputul epocii postindustriale si al epocii comunicarii digitale, au inceput sa apara noi concepte si teorii despre natura umana la locul de munca. Automatizarea si robotizarea fabricatiei, dezvoltarea comertului cu amanuntul si a domeniului serviciilor financiare si cresterea exponentiala a numarului de locuri de munca din serviciile publice au determinat schimbari profunde in economia americana si au necesitat o forta de munca noua si mai bine educata, insotita de un nou gen de etica a muncii si condusa de un nou gen de „director eficace”. Sesizand aceste schimbari majore din cadrul organizatiilor, psihologul social Abraham Maslow si-a adus contributia la dezvoltarea domeniului studiilor referitoare la „motivatia umana”. Ideea centrala a acestui domeniu era ca fiintele umane sunt motivate de anumite nevoi, aranjate in ordine ierarhica. Angajatorul trebuie sa implineasca nevoile (fiziologice, de siguranta si sociale) de la nivelul inferior inainte ca nevoile de nivel superior (respectul de sine si realizarea sinelui) sa poata fi operationalizate. Potrivit lui Maslow, odata cu operationalizarea nevoii de respect de sine si a celei de realizare a sinelui in cadrul organizatiilor moderne complexe, caracteristicile superioare ale naturii umane vor deveni preeminente: muncitorii vor ajunge sa se auto-indrume intr-o masura mai mare, vor deveni mai increzatori, mai creativi, mai orientati spre rezolvarea problemelor, vor accepta responsabilitatea si vor recunoaste realitatea mai bine, vor deveni mai preocupati de aspectele morale ale activitatilor organizatiei si vor avea, de asemenea, tendinta sa respecte munca altora. Intrebarea pusa de psihologii sociali si de teoreticienii organizationali este cum pot fi puse aceste caracteristici superioare ale naturii umane in slujba misiunii, obiectivelor si labirintului complicat al organizatiilor moderne complexe.

Daca punem laolalta conceptia jeffersoniana, conform careia fiintele umane sunt „inzestrate cu constiinta binelui si a raului” si au o predispozitie de a alege binele, cu conceptul Bernard-Maslow potrivit caruia fiintele umane pot fi motivate de aspiratii, de respectul de sine si de realizarea sinelui la locul de munca, atunci exista o paradigma pentru ceea ce teoreticienii organizationali numesc organizatii de inalta performanta sau „excelente”. In urmatoarea sectiune a acestei lucrari voi prezenta pe scurt constatarile unui cugetator iluminist scotian din secolul al XVIII-lea, ale unor savanti in domeniul neuro-stiintei si ale unor geneticieni comportamentali, referitoare la instinctul moral care pare a impregna natura umana, si modul in care aceste constatari de natura stiintifica sustin posibilitatea ca organizatiile sa nu fie doar eficace si eficiente, ci si sa prezinte o dimensiune morala. In cea de-a treia sectiune a lucrarii ma voi stradui sa rezum cercetarile unui mare numar de sociologi si teoreticieni organizationali care cauta aceste caracteristici sau atribute ale „organizatiilor excelente”, ce reflecta o conceptie realista a naturii umane la locul de munca modern, si, de asemenea, par sa aiba un rol crucial pentru misiunea organizationala si atingerea obiectivelor. In ultima parte a lucrarii voi incerca sa trag niste concluzii care sugereaza ca exista o legatura directa intre instinctul uman pentru comportament moral si caracteristicile sau atributele organizatiilor de inalta performanta sau excelente.

N. Doran Hunter
Research Fellow
Caux Round Table

Articol publicat cu acceptul Caux Round Table www.cauxroundtable.org